Mult timp titlul de Cenusareasa a fost detinut de tesutul conjunctiv muscular, si a fost considerat, un tesut pasiv, de umplutura. Principalul interes ortopediei si medicinei sportive a fost musculatura, articulatiile, discurile dintre vertebre. Incepand cu primul congres care a avut ca subiect cercetarile in domeniul tesutului conjunctiv (1st Fascia Research Congres), tinut la Scoala de medicina de la Harvard in 2007, tesutul conjunctiv si rolul acesteia a intrat in vizorul comunitatii stiintifice internatinale, si au aparut numeroase studii dedicate acestui tesut.
S-a demonstrat clar ca doar o parte a fortei musculare se transmite prin intermediul tendoanelor. De fapt o mare parte a acestei forte este transmisa la structurile din jur prin intermediul tesuturilor conjunctive.
In plus acest tesut se poate contracta in mod activ, independent de muschiul(ii) de care apartine. Cercetatorii de la Universitatea din Ulm, au demonstrat ca si tesutul conjunctiv este populat de celule cu capacitati contractile asemanatoare celulelor musculare, numite myofibroblaste. Aceste celule joaca un rol important in contracturi cum este si Dupuytren, sau umarul inghetat(frozen shoulder). Cu ajutorul lor se pare ca organismul poate sa schimbe rigiditatea/elasticitatea locala a tesuturilor, in decursul a cateva zile sau luni de zile, in functie de stresul mecanic, constitutia genetica etc.
De aici rezulta faptul ca se pot trata o gama variata de probleme de la cele musculare la hypermobilitate, la rigiditate croinica al musculaturii spatelui si gatului, etc.
S-a aratat si faptul ca tesutul conjunctiv este unul din cele mai mare organe de simt. Fiind raspindit pest to in corp, este si unu dintre cele mai importante organe de simt din punct de vedere al proprioceptiei.
In trecut s-a considerat ca receptorii din articulatii si musculatura sunt respoinsabili pentru asa zisul 6-lea simt, s-a demonstrat ca stratul superficial de tesut conjunctiv joaca un rol la fel de important. De aici si concluzia ca este posibil (nu a fost inca dovedita) faptul ca disfunctii ale stratului superficial de TC, poate avea implicari profunde in procesul de proprioceptie si coordinare.
TC este si o sursa a durerilor musculo-scheletale, deoarece studii histologice au aratat ca acest tesut este dens populata cu terminatii nervoase cu rol in perceperea durerii(nociceptie).
Stephen Typaldos
Stephen Typaldos a studiat rolul TC in durerile musculare, si modalitati de tratament. A lucrat decenii ca terapeut manual, si a dezvoltat un sistem simplu si clar, in care cele mai frecvente disfunctii ale TC pot fi clasificate in 6 deformari ale TC, si s-a concentrat asupra TC care este accesibil pentru diagnostic si tratament manual.
Acest model de tratament, Terapia FDM, produce rezulate impresionante in cazul a nenumarate probleme/disfunctii musculare.
Ce este tesutul conjunctiv?
Tesutul conjunctiv este format din conexiuni continue si numeroase care intrepatrunt intreg organismul uman. Formeaza o teaca care inconjoara totate organele corpului.
Toti am vazut acest tip de tesut fara sa ne dam seama, atunci can se pregateste carnea si ramane pe ea ceva alb si tare, greu de indepartat, si de mestecat.
Poate fi superficial sau de adancime.
Tesutul superficial este chiar sub piele si este conectata cu tesutul gras, nervos, artere, vene, si vase limfatice.
Tesutul de adancime, este mult mai complex, inconjoara organele interne, vase de sange, limfatice, nervi, oase, musculatura, le tine laolalta, le ajuta sa miste una fata de cealalta si asigura o miscare optima. Chiar si fibrele musculare sunt fiecare imbracate in tesut conjunctiv.
In ultimii ani multi cercetatori au s-au axat pe acest domeniu:
Dr. Robert Schleip din Germania a demonstrat ca nu numai tesutul muscular se poate contracta, ci si cel conjunctiv.
Fascia: The Tensional Network of the Human Body – 2015
Fascia: What it is and Why it Matters – 2017
Thomas Myers din Statele Unite ale Americii a scriss despre meridianele myofasciala in cartea sa Anatomy Trains.
Luigi Stecco
Fascial Manipulation for the muskuloskeletal pain – 2004
Fascial Manipulations for internal dysfunctions – 2013
Fascial Manipulation for internal dysfunctions – Practical part – 2016
Atlas of Physiology of the Muscular Fascia – 2016
Carla Stecco
Functional Atlas of the Human Fascial System – 2015
Leon Chaitow –
Fascial Dysfunction: Manual Therapy Approaches – 2014
Tesutul conjunctiv joaca un rol important in buna functionare a organelor corpului uman:
- Demarcheaza organele interne
- Asigura o suprafata pe care acestea pot sa alunece
- Tine organele laolalta sa nu se miste una fata de cealalta
Poate de asemenea sa absoarba si sa distribuie socurile mecanice.
Nervii sunt invaluiti in tesut conjunctiv, acesta avand rolul de a ghida si proteja nervii.
Confera suport sistemului muscular, il conecteaza cu sistemul osos, astfel incat postura este mentinuta de tensiunea acestui tesut conjunctiv.
Alt rol al acestui tesut este cel de aparare, compartimenteazacorpul uman, in acest fel prevenind rapsandirea rapida a organismelor care cauzeaza diferite boli. Exista indicatii cum ca acest tesut este folosit ca si depozit temporar pentru substante nocive.
Este format din 3 feluri de fibre + fibrocite + substanta de baza:
- Fibre de colagen aproape inextensibile(5-15%), de culoare alba
- Fibre de elastina, extensibile (pana la 150%), de culoare galbena
- Fibre de reticulina, ajuta la conectarea celorlalte componente
Substanta de baza, face ca acest tip de tesut sa fie in mare parte fluid(tesutul conjuntiv uscat isi pierde 70% din greutate), si este o solutie formata din electroliti, proteine, zaharuri
Mai contine receptori mecanici:
- Golgi
- Vater pacini
- Ruffini
- Terminatii nervoase libere (>75%)
Fragment preluat si tradus din cartea:
Practical Manual of the Fascial Distortion Model – Frank Römer – IFDMO 2015